Una dintre solutiile folosite pentru urcarea blocurilor mari de piatra a fost construirea unui plan inclinat.
Acest mecanism le-a permis constructorilor sa ridice blocurile de piatra chiar daca greutatea lor G era mult mai mare decat forta cu care puteau sa actioneze.
Pentru deplasarea blocului pe planul inclinat li se opuneau componenta tangentiala a greutatii blocului Gt si forta de frecare Ff.
Adunate erau mult mai mici decat greutatea blocului de piatra si mai puteau fi micsorate.
Componenta tangentiala este mai mica daca unghiul planului inclinat este mai mic. Solutia a fost evidenta, un plan mai lung. Dar pentru unghiul mic al planului corespunde o componenta normala a greutatii mai mare si implicit o forta de frecare mai mare. Pentru reducerea fortei de frecare au folosit sanii de lemn, pentru ca suprafata de contact sa fie mai neteda decat suprafata blocului.
Traverse de lemn au fost asezate pe suprafata planului inclinat. Suprafetle de contact dintre traverse si sanie au fost unse cu ulei sau grasime, micsorand coeficientul de frecare la alunecare.
Au fost folosite diferite forme pentru construirea planului inclinat.
Direct spre pozitia dorita a blocului transportat, sau in tronsoane dispuse de jur imprejurul piramidei, sau pe o parte a ei.